joi, 24 decembrie 2009
miercuri, 16 decembrie 2009
Leapşa
Daca eram o luna, as fi fost .. septembrie
Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost .. sambata
Daca eram o parte a zilei, as fi fost .. dupa-amiaza
Daca eram un animal marin, as fi fost.. o stea de mare
Daca eram o directie, as fi fost .. inainte
Daca eram o virtute, as fi fost .. sinceritatea
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost .. Nefertiti
Daca eram o planeta, as fi fost .. Luna
Daca eram un lichid, as fi fost .. Miss Dior, Cherie
Daca eram o piatra, as fi fost .. cuart
Daca eram o pasare, as fi fost .. randunica
Daca eram o planta, as fi fost .. un cireş inflorit
Daca eram un tip de vreme, as fi fost .. ninsoare
Daca eram un instrument muzical, as fi fost .. harpa sau pian
Daca eram o emotie, as fi fost .. un fior
Daca eram un sunet, as fi fost .. cantecul unui clopotel de cristal
Daca eram un element, as fi fost .. apa
Daca eram un cantec, as fi fost .. Arctic Monkeys-Baby I'm yours
Daca eram un film, as fi fost .. "Confessions of a shopaholic"/"Dirty Dancing 2'/"Ruj rosu pentru zile negre"
Daca eram un serial, as fi fost .. Gossip Girl
Daca eram o carte, as fi fost .. "Jane Eyre"
Daca eram un fel de mancare, as fi fost .. spaghetti
Daca eram un oras, as fi fost .. Paris/Venetia
Daca eram un gust, as fi fost .. ciocolata alba
Daca eram o aroma, as fi fost .. rom
Daca eram o culoare, as fi fost .. lilac
Daca eram un material, as fi fost .. matase
Daca eram un cuvant, as fi fost .. esenta
Daca eram o parte a corpului, as fi fost .. ochii
Daca eram o materie de scoala, as fi fost .. arte
Daca eram un personaj de desene animate, as fi fost .. Peter Pan
Daca eram o forma, as fi fost .. un cerc
Daca eram un numar as fi fost .. 25
Daca eram un mijloc de transport, as fi fost .. o sanie trasa de cai albi
Daca eram o haina, as fi fost .. o esarfa
duminică, 8 noiembrie 2009
Pe aripile vântului
Clarie Grenier sta intinsa pe patul ei invelit in cuverturi albastre ca apa marii, cu gandul zburnadu-i pe unde nici ea nu credea. Era o seara destul de rece de noiembrie si cerul era acoperit de un val de stele mari si stralucitoare azi, mai frumoase ca niciodata, iar luna era luminoasa si rotunda . Geamurile cu rame de abanos erau larg deschise si vantul facea ca perdelele, tot albastre, sa unduiasca ca apa marii atunci cand este linistita si valurile o mangaie lin.
Claire se trezeste din visul in care a fost pierduta pentru un timp, departe de realitate, undeva in lumea ei. Ridica putin capul si observa peisajul atat de relaxant: Geamurile larg deschise, imbratisate de perdelele care se miscau usor in bataia vantului, iar in planul mai indepartat, cerul albastru inchis acoperit de o patura de stele si deasupra parca luna statea ca si cum cerul era astfel ornat numai pentru ea.
Simte pe pielea-i fina adierea rece a vantului noptii, ceea ce o trezeste de tot din visul ei absolut ireal.
Se indreapta spre geam, initial vrand sa-l inchda. Dar imediat ce ridica privirea spre cer, este cuprinsa de peisajul magnific.
Claire statea in camera de la mansarda a caminului de orfani, “Monsieur Morris”, unde locuia de cand parintii ei au murit, acum aproximativ 3 ani, intr-un groaznic accident. Caminul era intr o cladire inalta, in centrul Parisului, iar din camera ei puteai sa vezi intregul oras. Pentru Claire acesta era deja un lucru obisnuit. La inceput era fascinata , in fiecare seara statea pana tarziu pe fereastra si privea, adanc cuprinsa de magia Parisului.
Disney Anastasia-Once Upon A December
Asculta mai multe audio Muzica
Dar in seara asta totul pare mai fascinant si mai misterios ca niciodata. Se vede intreg orasul, presarat pe alocuri cu bilute galbene stralucitoare, cu cladiri mari si frumos decorate, parcuri pline de copaci care se puteau distinge la lumina felinarelor care patrunde printre frunzele ce se leagana in bataia vantului, linistita Sena, si Turnul Eiffel, care de aici pare stapanul acestui taram magnific. Acesta este tot timpul luminat cel mai frumos si mai puternic, doar este bijuteria cea mai de pret a Parisului.
Simtind vantul care ii mangaie usor parul roscat, racoarea noptii si misterul Parisului, este prinsa parca intr o poveste, in care ea era personajul principal.
Inchide ochii, simtind in continuare senzatia atat de relaxanta produsa de adieri si simtindu se atat de bine, privind un oras atat de frumos . Ramane asa pentru cateva minute, cu gandul la peisajul din jurul ei.
In cateva secunde deschide ochii usor si se trezeste luata de aripile vantului, zburand deasupra Parisului, intr-o noapte rece de noiembrie. Deschide larg ochii prinvind in jur si dedesubtul ei. Nu-I vine sa creada. Se simtea de parca statea pe o pluta pe mare, si valurile o duceau usor in larg, si mai in larg, numai ca sub ea nu se afla apa marii, ci un oras pe care ea il iubea dar nu il cunostea intru totul.
Uitandu-se in jos vede Sena cea albastra si pe de-o parte si de alta acele cladiri cu totul si cu totul deosebite. Putin mai departe Turnul Eiffel si Luvrul , in continuarea caruia se afla Champs Elysee-ul. Nu stia la ce sa se uite mai intai. Era atat de frumos si era cuprinsa de misterul total al Parisului intr-o noapte instelata de noiembrie. Plutind pe deasupra unui parc mare, cu aleile invelite in frunze rosii, galbene si aramii, vedea parca copacii cum dansau gratios pe ritmul vantunui, cu rochiile lor elegante in calde de toamna , acompaniate de valsul frunzelor care se roteau pe aleile largi.
Trecand mai departe, catre cartierul Montmartre Cladirile ii pareau niste uriasi cu chipuri blande care o invitau sa descopere acest oras atat de mare si coplex incat nu-ti ajung nici doua vieti ca sa-l cunosti in amanunt.
Se aude brusc alarma aceea asurzitoare a ceasului rusesc, pe la ora 8 dimineata. Claire deschide ochii, se ridica si se uita in jur. Vazandu-se intinsa pe podea, langa geamul deschis cu perna albastra in brate incepe sa si aminteasca parti din minunatul ei vis. Parti, si apoi din ce in ce mai mult, mai detaliat. Acum perdelele nu se mai leganau, si stelele cazusera de pe cer , lasandu-i loc Soarelui cald si Stralucitor. Parisul parea la fel de normal ca si pana acum, sub perdeaua luminii zilei. Claire si-ar fii dorit sa fie inca intuneric. De atunci ea asteapta cu nerabdare caderea fiecarei seri ca sa poata afla din pana la capat povestea…
Claire se trezeste din visul in care a fost pierduta pentru un timp, departe de realitate, undeva in lumea ei. Ridica putin capul si observa peisajul atat de relaxant: Geamurile larg deschise, imbratisate de perdelele care se miscau usor in bataia vantului, iar in planul mai indepartat, cerul albastru inchis acoperit de o patura de stele si deasupra parca luna statea ca si cum cerul era astfel ornat numai pentru ea.
Simte pe pielea-i fina adierea rece a vantului noptii, ceea ce o trezeste de tot din visul ei absolut ireal.
Se indreapta spre geam, initial vrand sa-l inchda. Dar imediat ce ridica privirea spre cer, este cuprinsa de peisajul magnific.
Claire statea in camera de la mansarda a caminului de orfani, “Monsieur Morris”, unde locuia de cand parintii ei au murit, acum aproximativ 3 ani, intr-un groaznic accident. Caminul era intr o cladire inalta, in centrul Parisului, iar din camera ei puteai sa vezi intregul oras. Pentru Claire acesta era deja un lucru obisnuit. La inceput era fascinata , in fiecare seara statea pana tarziu pe fereastra si privea, adanc cuprinsa de magia Parisului.
Disney Anastasia-Once Upon A December
Asculta mai multe audio Muzica
Dar in seara asta totul pare mai fascinant si mai misterios ca niciodata. Se vede intreg orasul, presarat pe alocuri cu bilute galbene stralucitoare, cu cladiri mari si frumos decorate, parcuri pline de copaci care se puteau distinge la lumina felinarelor care patrunde printre frunzele ce se leagana in bataia vantului, linistita Sena, si Turnul Eiffel, care de aici pare stapanul acestui taram magnific. Acesta este tot timpul luminat cel mai frumos si mai puternic, doar este bijuteria cea mai de pret a Parisului.
Simtind vantul care ii mangaie usor parul roscat, racoarea noptii si misterul Parisului, este prinsa parca intr o poveste, in care ea era personajul principal.
Inchide ochii, simtind in continuare senzatia atat de relaxanta produsa de adieri si simtindu se atat de bine, privind un oras atat de frumos . Ramane asa pentru cateva minute, cu gandul la peisajul din jurul ei.
In cateva secunde deschide ochii usor si se trezeste luata de aripile vantului, zburand deasupra Parisului, intr-o noapte rece de noiembrie. Deschide larg ochii prinvind in jur si dedesubtul ei. Nu-I vine sa creada. Se simtea de parca statea pe o pluta pe mare, si valurile o duceau usor in larg, si mai in larg, numai ca sub ea nu se afla apa marii, ci un oras pe care ea il iubea dar nu il cunostea intru totul.
Uitandu-se in jos vede Sena cea albastra si pe de-o parte si de alta acele cladiri cu totul si cu totul deosebite. Putin mai departe Turnul Eiffel si Luvrul , in continuarea caruia se afla Champs Elysee-ul. Nu stia la ce sa se uite mai intai. Era atat de frumos si era cuprinsa de misterul total al Parisului intr-o noapte instelata de noiembrie. Plutind pe deasupra unui parc mare, cu aleile invelite in frunze rosii, galbene si aramii, vedea parca copacii cum dansau gratios pe ritmul vantunui, cu rochiile lor elegante in calde de toamna , acompaniate de valsul frunzelor care se roteau pe aleile largi.
Trecand mai departe, catre cartierul Montmartre Cladirile ii pareau niste uriasi cu chipuri blande care o invitau sa descopere acest oras atat de mare si coplex incat nu-ti ajung nici doua vieti ca sa-l cunosti in amanunt.
Se aude brusc alarma aceea asurzitoare a ceasului rusesc, pe la ora 8 dimineata. Claire deschide ochii, se ridica si se uita in jur. Vazandu-se intinsa pe podea, langa geamul deschis cu perna albastra in brate incepe sa si aminteasca parti din minunatul ei vis. Parti, si apoi din ce in ce mai mult, mai detaliat. Acum perdelele nu se mai leganau, si stelele cazusera de pe cer , lasandu-i loc Soarelui cald si Stralucitor. Parisul parea la fel de normal ca si pana acum, sub perdeaua luminii zilei. Claire si-ar fii dorit sa fie inca intuneric. De atunci ea asteapta cu nerabdare caderea fiecarei seri ca sa poata afla din pana la capat povestea…
duminică, 7 iunie 2009
De pe vremea patefonului.
Fiecare zi este una obisnuita in care se poate intampla ceva neobisnuit.
Cu o seara inainte a plouat; ploaia fiind, dealtfel, un lucru normal la Londra. Dar iarba nu mai este uda, este numai buna pentru un picnic. Nu este nici macar 10 dimineata si deja pe iarba din Hyde Park nu mai ai loc sa arunci un ac.
Langa o statuie mare, neagra, ilustrand un cal si un calaret, este intinsa o patura de alba. Pe ea, doua domnisoare, Anne (11) si Grace (17) se bucura de un joc de carti si de o sueta, asa , ca-ntre fete.
" Ce ma fac acum... Grace nu ma lua tare, sunt incepatoare."
" Eu doar te pregatesc pentru ce e mai rau. Eu nu o sa rad de tine daca pierzi."
Anne isi aranjeaza palaria si incearca sa gaseasca o iesire din capcana adversarei sale.
De sub palaria mare, trandafirie, cu o pana alba si stufoasa agatata in stanga, ochii mari si negrii ai lui Grace privestc cu compatimire catre micuta Anne.
" Ei, haide... Lasa cartile jos si ia o briosa." spune Grace zambind.
Anne se intinde pe spate, pe patura, si priveste spre cerul brazdat de nori pentru cateva minute...
Povestea aceasta s-ar intinde pe cel putin 10 pagini asa ca las firul destramat aici.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
